Cum recunoaștem afinele bio?

Interesul crescut pentru afine din ultimii ani a adus cu sine și nenumărate întrebări despre aceste superalimente. Oamenii vor să știe care sunt cele mai bune afine, ce cantitate de fructe aduce cele mai multe beneficii pentru sănătate și multe alte detalii. Dintre toate aceste întrebări, cea care apare cel mai des pe blogul și pe site-ul nostru se referă la deosebirea afinelor bio de cele convenționale. Există mai multe mituri în această privință și ne-am propus să le lămurim, povestind așa cum se văd lucrurile din perspectiva cultivatorilor.

Mitul nr. 1 – Bio sunt numai afinele din flora spontană

Aceasta este o părere foarte răspândită în special în țara noastră. Aici culturile certificate bio nu au o tradiție la fel de veche ca în Occident și mulți consumatori au făcut cunoștință cu afinele de cultură abia în ultimii ani. Afinele din flora spontană sunt o raritate în țări precum Franța și Olanda, dar se găsesc adesea în piețele noastre. Totuși, a susține ideea că numai afinele din pădure sunt ecologice înseamnă să negăm evoluția întregului sector de cultivare a fructelor de pădure din ultimii ani și eforturile fermierilor care au ales acest regim de cultivare pentru recoltele lor.

Mitul nr. 2 – Afinele bio sunt de dimensiuni mici

Ideea că fructele de dimensiuni mari sunt „umflate” cu chimicale este extrem de răspâdită și probabil are cel puțin un sâmbure de adevăr. Hrănirea superintensivă a plantelor și utilizarea pesticidelor pentru a combate dăunătorii au efecte și asupra dimensiunii afinelor, însă de multe ori diferențele de dimensiune se justifică prin caracteristicile diferite ale soiurilor de afine. În general, soiurile mai vechi, precum BlueRay sau BlueGold au fructe mai mici. Unele nu depășesc diametrul de 6 mm, fiind mai asemănătoare cu cele din flora spontană. Soiurile mai recente, dezvoltate special pentru a răspunde cerințelor consumatorilor, au fructe mai mari. Printre cele mai mari fructe se obțin de la soiurile Chandler, Torro, Duke și Ventura. Afinele din aceste soiuri pot ajunge și până la un diametru de 22 mm.

Mitul nr. 3 – Afinele bio sunt extrem de perisabile

Fructele de pădure în general sunt încadrate de comercianți în categoria produselor ultra-perisabile, pentru că sunt afectate foarte repede de mucegai. Totuși, afinele de cultură culese la timp sunt cele mai rezistente dintre fructele de pădure, datorită stratului de pruină (substanță asemănătoare cu ceara) care acoperă pielița fructului. Această substanță este cunoscută popular ca „brumă” și prezența ei pe afine este un bun indicator pentru prospețimea lor. În condiții de păstrare și de transport optime și afinele bio pot rezista până la două săptămâni. Un alt mod prin care cultivatorii prelungesc viabilitatea afinelor bio este păstrarea lor în camere speciale, cu atmosferă controlată. În acest mediu își pot păstra prospețimea până la 4 luni, fără a se utiliza substanțe de conservare. Dacă totuși aveți o caserolă de afine uitată de câteva săptămâni în frigider și nu prezintă semne de stricăciune, cel mai probabil este vorba despre fructe tratate cu antifungice…

Acestea fiind spuse, putem concluziona că cea mai sigură metodă de a alege afine de cultură bio este să vă asigurați că acestea provin de pe plantații certificate, cu analizele de pesticide la zi. Restul sunt… mituri.